Una din marile sărbători ale creştinătăţii, Adormirea Maicii Domnului, mai bine zis, mutarea cea de pe pământ la ceruri, lângă Fiul Său Cel Iubit, se sărbătoreşte la 15 august şi, din anul târnosirii bisericii actuale, în 1853, a devenit şi ruga satului Ferendia.
În ciuda faptului că s-a înălţat la ceruri, Maica Domnului nu ne-a părăsit niciodată, ci veşnic este alături de noi păcătoşii, veghindu-ne cu multă dragoste şi participând cu mulţumire sau cu durere la bucuriile sau necazurile noastre. Dar această veghere nu este una pasivă, contemplativă şi plină de compasiune, ci activă, mijlocind pe lângă Fiul Său, atenuând nenorocirile şi înmulţind binecuvântările. Poate de aceea strămoşii noştri au ales-o de patron spiritual al satului pe Sfânta Fecioară Maria atunci când au târnosit biserica. Credinţa în binefacerile Maicii Domnului, cea veşnic iubitoare şi iertătoare, nu este o simplă formalitate, ci profunda convingere că binecuvântările asupra caselor, oamenilor şi holdelor vin de la Dumnezeu, prin mijlocirea rugăciunii sale, evident în măsura în care le merităm. Pe acele vremuri, centrul vieţii comunitare era biserica, de la ea veneau binecuvântările oamenilor prin mijlocirea Sfintelor Taine, sub umbra ei creştea şcoala, întreaga comunitate se raporta la biserică, ca la un spaţiu sacru de unde Duhul Sfânt îşi revărsa harul. De aceea lumea trăia mai aproape de Dumnezeu, oamenii erau mai iubitori, mai generoşi şi mai degrabă săritori în ajutorul aproapelui, într-un contrast vădit cu ce se întâmplă în zilele noastre. Urmarea îndepărtării de Dumnezeu şi de legile Lui se vederează în înmulţirea calamităţilor naturale, a bolilor, în alterarea tot mai pronunţată a moralităţii, viaţa devenind tot mai chinuită, necazurile tot mai mari şi bucuriile tot mai mici şi mai efemere. Fie ca acest mare praznic al creştinătăţii să ne adune în sfânta biserică spre a gusta din izvorul nesecat de daruri dumnezeieşti pentru sufletele noastre, pentru a deveni împreună lucrători spre binele comunităţii.
Preot Dragan GIORGEV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu